Sindromul de tunel carpian

Sindromul de tunel carpian, poate fi definit ca fiind o afecţiune a membrului superior, la nivelul articulaţiei radio-carpiene, datorate compresiunii nervului median.

Tunelul carpian, este un pasaj îngust, înconjurat de oase si ligamente. Tunelul carpian este format dintr-un perete osteofibros, inextensibil, care formeaza un pasaj de trecere cu rolul de a proteja nervul median si tendoanele flexorilor palmari. Acest tunel carpian cuprinde nervul median şi nouă tendoane ale muşchilor flexori palmari.

Etiologie

Cele mai frecvente cauze care duc la compresiunea nervului median si implicit la apariţia sindromului de tunel carpian sunt:

• Predispozitia genetica.
• Mişcarile repetitive (scrisul la tastatura), in special atunci cand mâna se afla mai jos decat nivelul articulaţiei radio-carpiene.
• Artrita
• Hipotiroidism
• Artrita reumatoidă
• Sarcină
• Diabet

Factori de risc

• Femeile sunt de regulă mai predispuse decat barbaţii la apariţia sindromului de tunel carpian. Acest fapt se datoreaza dimensiunilor mai reduse ale tunelului carpian la femei.
• Fractura sau dislocarea articulaţiei radio-carpiene
• Dacă un alt membru al familiei are tunel carpian de dimensiuni reduse
• Specificul job-ului (persoanele care lucreaza in domenii în care sunt necesare miscarile repetitive), IT, muncitori la linii de asamblare, casier, croitor, etc…
• Vârsta (de regula sindromul de tunel carpian apare mai frecvent la persoanele cu varsta cuprinsă intre 35 si 60 de ani).

Simptome

Simptomele sindromului de tunel carpian au un debut insidios si includ:

• Furnicaturi (de regulă prezente la nivelul policelui, indexului,degetului mijlociu si inelarului).
• Amorţeli (prezente la ninivelul acelorasi zone ca si in cazul furnicăturilor).
• În unele cazuri, pacientul simte o anumita senzaţie (ca un şoc electric), senzaţie ce se resimte de la nivelul mâinii si pâna la braţ.
• Slăbiciune (persoana afectata poate resimţii slăbiciune la nivelul membrului superior şi poate scăpa obiecte din mană, chiar si cu o grautate redusă).

Tratament

• De regulă în cazul depistării timpurii a acestei afecţiuni, tratamentul conservativ reprezintă una din principalele opţiuni.
• Se recomandă totodată si schimbarea stilului de a lucra, de a evita miscarile repetitive.
• In cazul sindromului de tunel carpian persistent, se recomanda interventia chirurgicala.

Kinetoterapia in sindromul de tunel carpian

Una din cele mai populare metode de tratement in cazul persoanelor ce prezintă sindrom de tunel carpian este kinetoterapia. Prin aplicarea terapiei manuale din cadrul tratamentului kinetoterapeutic se urmareste in special mobilizarea ţesuturilor si oaselor carpului si crearea unor programe de exerciţii kinetoterapeutice, de către specialişti. Aceste programe de exerciţii fiind individualizate şi special adaptate fiecărui pacient in funcţie de capacitătile fizice ale acestuia.

Alte modalitaţi de tratament utilizate de catre specialistii kinetoterapeuti includ terapia cu ultrasunete si electroterapia.

Pentru prevenirea apariţiei sau reapariţiei acestei afecţiuni se recomandă: menţinerea mâinilor in poziţie dreaptă (in continuarea antebraţului), folosirea unei orteze pentru a menţine mâna in poziţie neutră, evitarea flexiei si extensiei mâinii din articulaţia radio-carpiană, menţinerea mâinilor la o temperatura mai ridicata decât de obicei, luarea pauzelor de lucru ori de cate ori este necesar.