Osteoporoza

Osteoporoza (oase poroase) sau „epidemia tăcută” este o afecțiune difuză a scheletului, caracterizată prin masă, densitate osoasă scăzută. Oasele devin atât de fragile şi slăbite încât se pot fractura din cauza unui stres minor (lovituri uşoare, căzături, etc.). Zonele osteoporotice cele mai frecvente sunt: coloana vertebrală, şold, articulația radiocarpiană. Morbiditatea prin fracturi osteoporotice reprezintă 30% din totalitatea afecțiunilor osteoarticulare iar mortalitatea poate ajunge până la 12 – 20%.

Factorii de risc care contribuie la apariția și progresarea osteoporozei sunt:

1. Factori de risc nemodificabili (asupra cărora nu se poate interveni):

Genetica: cel mai important factor de risc pentru osteoporoză. 60-80% din cazurile osteoporotice sunt datorate genelor care determină masa osoasă maximă, adică calitatea și cantitatea de os în organism.

Rasa: rasa caucaziană (albă) prezintă un risc crescut spre deosebire de oamenii de origine afro-americană.

Sexul: femeile sunt mai predispuse la această boală decât bărbații, fiindcă femeii au o masă maximă osoasă mai scăzută decât bărbații, iar la acesta se adauga menopauza, adică scăderea estrogenului

Vârsta: riscul osteoporozei crește odată cu înainterea în vârstă. La femei boala se manifestă după menopauză (45-50 de ani), iar la bărbați după 70 de ani.

2. Factori de risc modificabili:

• greutate corporală scăzuta
• utilizarea pe termen lung a anumitor medicamente (anticoagulant, steroizi)
• deficit de calciu și vitamina D
• lipsa activității fizice (sedentarismul)
• consumul excesiv de alcool
• fumatul

Limitarea osteoporozei se poate realiza prin:

• activitatea fizică
• calciu, lactate
• vitamine, inclusiv vitamina D
• evitarea imobilizării prelungite după fracturi şi mobilizarea precoce
• evitarea alcoolului, fumatului, excesului de cofeină

Densitometria osoasă reprezintă măsurarea cantitativă a densităţii minerale osoase prin absorbţiometrie duală cu raze X, la nivelul scheletului central (coloana, şold). Constituie metoda de diagnostic standard a osteoporozei primare. Valorile “Scorului T” se aplică mai ales femeilor albe (caucaziene) în postmenopauză, dar sunt orientative și pentru alte vârste, pentru bărbaţi sau pentru alte rase. Scorul T reprezintă abaterea DMO (densitate minerală osoasă) faţă de media femeii adulte tinere de 30 ani. Ajută la precizarea gradului de osteoporoză, astfel se poate defini următoarele grade:

• Normal: până la – 1,0 DS
• Osteopenie: între -1,0 şi –2,5 DS
• Osteoporoza: sub –2,5 DS
• Osteoporoza severă: sub –2,5 plus fractură patologică

Indicațiile clinice pentru efectuarea densitometriei osoase sunt:

• femeile peste 65 de ani;
• bărbaţii peste 70 de ani;
• pacientul cu fractură de fragilitate