Ce se intampla in corpul nostru cand mancam compulsiv ?

Ce se intampla in corpul nostru cand mancam compulsiv ?

Mancatul compulsiv (tulburare cunoscuta sub numele de binge eating) este un semn al perturbarii echilibrului emotional si apare atunci cand persoana are nevoie de o recompensa sau de o consolare.

Conform studiilor, dependenta de mancare poate deveni la fel de incontrolabila ca dependenta de droguri.

De ce cream dependenta de mancare???

Factorii sunt de origine atat biologica ,cat si psihologica.

Se intampla des sa cautam mancarea in situatiile stresante. Am uitat ca mancam pentru a supravietui , si nu traim ca sa mancam. Corpul nostru a creat ,de-a lungul anilor, strategi de adaptare la vremurile de restriste, facandu-si reserve tocmai pentru a supravietui perioadelor lungi de restrictii alimentare drastice (latura biologica a mancatului compulsiv).

In prezent, organismul nostru pastreaza hrana in exces pentru a fi pregatit pentru perioadele in care alimentele nu vor fi disponibile pentru acele momente cand va suferi de foame. De aceea e foarte greu sa mentii o dieta ,dar si mai greu sa iti mentii greutatea scazuta dupa o dieta (fie restrictiva sau nu),fiindca intreg organismul tau va lucra la rezervele pierdute ,de frica unei noi perioade de criza alimentara.  Odata ce mintea noastra retine acest incident, organismul nostru va avea tendinta sa ceara mai multa mancare ,pregatindu-se pentru o noua infometare. Dietele restrictive aduc cu sine un impact psihologic de nesatisfactie,goliciune,neimplinire-depresie.

Din aceste motive ,recomand  o atentie sporita la acest comportament care vine de regula dupa urmarea stricta a unei diete,in perioade in care persoana sufera de anxietate sau dupa iesirea dintr-o depresie. In ultimul caz ,persoana redescopera gusturi si mirosuri noi si va avea tendinta de a le gusta din plin pe o durata mai indelungata.  Tendinta de a manca intr-un mod compulsive s-a accentuat si de cand persoanele au posibilitatea de a lucra de acasa. Persoanale afectate au tendinta de a ascunde acest comportament si de a nu vorbi cu nimeni despre ceea ce li se intampla.

HORMONII CARE  CONTROLEAZA POFTA DE MANCARE

Daca privim situatia din punct de vedere fiziologic ,identificam doi hormoni principali care controleaza apetitul: GRELINA si LEPTINA.

GRELINA – anunta senzatia de foame- MI-E FOAME. Se sintetizeaza in stomac,transmitand creierului (hipotalamus)ca stomacul este gol. Se secreta dupa un anumit orar si nu se mai secreta daca sunt alimente in stomac . Tocmai de aceea este necesar sa nu  “ ciugulim “ de-a lungul zilei , fie la birou sau acasa   cand lucram.

LEPTINA-  semnaleaza senzatia de satietate , anunta SUNT SATUL. Acest hormon se sintetizeaza in straturile adipoase.

Persoanele supraponderale trebuie sa aiba in vedere cresterea nivelului de leptina, sa mentina nivelul de grelina scazut , prin cresterea exercitiului fizic si mancatului la ore regulate…….fara  multiplele pauze de chipsuri.

Suprapoductia de leptina se produce mai ales la persoanele cu nivel de grasimi ridicate, care reprezinta o alterare a functiei , toate celulele producand leptina. Excesul cronic de leptina suprasolicita receptorii din creier si acest lucru reduce senzitivitatea lor si prin urmare acestea nu mai reactioneaza la semnalul ca ne-am saturat.

Reglarea acestor hormoni pot ajunge la un echilibru prin controlul INSULINEI.

INSULINA  este figura cheie de recuperare a echilibrului de energie si a apetitului. Aceste nivele mari se produc la un consum mare de alimente cu indice glicemic mare, carbohidrati rafinati. Nivelul de zahar prea ridicat obliga pancreasul sa secrete hormonul insulinei, in scopul transportarii glucozei la celule si al convertirii excesului in grasime .

Semnul cel mai concludent care arata ca glicemia se regleaza este aparitia apetitului la orele firesti de masa si mentinerea unui nivel energetic neschimbat imediat dupa masa.

Ce e de facut pentru a echilibra grelina-leptina-insulina si  a pune capac foamei de lup ???

• consuma alimente bogate in fibra (seminte, legume,fructe,leguminoase) pentru a avea senzatia de satietate pe o perioada mai lunga de timp;
• consuma alimente calitative din punct de vedere nutritional , si nu cantitativ sau cu multi carbohidrati rafinati (care contin zaharuri rafinate);
• consumul unui raport 50 %vegetale, 30 % protein, 20% grasimi sanatoase (ulei masline presat la rece, avocado, seminte crude de in,canepa,dovleac, susan, floarea soarelui);
• stabileste in mod precis orele masa -mese regulate , asigura  mentinerea rezervelor  de energie necesare si nu te vor mai chinui atacurile de foame;
• controleaza marimea portilor; daca ai in vedere scaderea in greutate micsoreaza portiile cu 15-20%;
• dormi cele 8 ore necesare pentru refacerea organismului. Perioada de somn poate modifica hormonii care controleaza foamea. Un mic studiu a constatat ca barbatii tineri care erau lipsiti de somn aveau nivele mai ridicate ale hormonului grelina, si nivele mai scazute de leptina, insotita cu o crestere corespunzatoare a foamei si apetitului , mai ales pentru alimentele bogate in grasimi si carbohidrati rafinati (cheeseburger, cartofi prajiti, prajeli, fast food);
• consuma Omega 3, s-a demonstrat ca e unul din remediile cele mai eficiente pentru a reduce pofta de mancare , datorita cresterii nivelului de leptina si a moleculelor care se ocupa de transportul acesteia catre hipotalamus . Sursa principala de Omega 3 o reprezinta pestele ex.: somon,sardine, ton la aburi.
• Elimina rand pe rand sursele de stres. Studiile spun ca aproximativ 40% dintre persoane consuma alimente sau bauturi nesanatoase atunci cand sunt stresati . Mediteaza macar 10 min pe zi. Prin placere, creierul nostru sintetizeaza  hormoni care ne mentin motivatia si pofta de viata;
• Fii activ. Sedentarismul, plictiseala, creeaza oportunitati de a manca des alimente, creierul avand nevoie de ocupatie;
• Constientizand comportamentul distructiv si inlocuirea acestuia cu un hobby;
• Consuma cat mai multe lichide, inclusiv supe. In acest fel, se mai reduce senzatia de foame, iar apa, fresh-urile sau supele au multiple beneficii pentru intreg organismul;
• Savureaza mancarea prin incetinirea ritmului; mestecand mai mult;
• Eliminarea stimulilor, prin renuntarea la a cumpara alimente nesanatoase. Ca o recompensa, persoana poate pune intr-un borcan suma economisita sau sa o treaca intr-o aplicatie  si poate opta sa o cheltuiasca in mod intelept;

Un control medical.  Fie un buletin de analize sau o testare de biorezonanta va arata care este nevoia persoanei de vitamin,minerale, zahar si grasimi.

Referinte:

American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders. 5th ed. Arlington, VA: American Psychiatric Publishing; 2013.

Trace SE, Thornton LM, Root TL, et al. Effects of reducing the frequency and duration criteria for binge eating on lifetime prevalence of bulimia nervosa and binge eating disorder: Implications for DSM-5. Int J Eat Disord. 2012;45(4):531–6.

Marek RJ, Ben-Porath YS, Ashton K, et al. Impact of using DSM-5 criteria for diagnosing binge eating disorder in bariatric surgery candidates: Change in prevalence rate, demographic characteristics, and scores on the minnesota multiphasic personality inventory – 2 restructured form (MMPI-2-RF). Int J Eat Disord. 2014 Jul;47(5):553–7.

Hudson JI, Hiripi E, Pope HG Jr, et al. The prevalence and correlates of eating disorders in the National Comorbidity Survey Replication. Biol Psychiatry. 2007 Feb 1;61(3):348–58.

Kessler RC, Shahly V, Hudson JI, et al. A comparative analysis of role attainment and impairment in binge-eating disorder and bulimia nervosa: Results from the WHO World Mental Health Surveys. Epidemiology and Psychiatric Sciences. 2014;23(1):27–41.

Bruce B, Wilfley D. Binge eating among the overweight population: a serious and prevalent problem. J Am Diet Assoc. 1996 Jan;96(1):58–61.